Sunt ani buni de când Mihai Marin mi-a ieșit în cale și, dincolo de proiectele de amenajare în care ne întâlnim, a ajuns să ne lege o prietenie profundă, în care nu mai e nevoie de multe vorbe pentru ca vreunul dintre noi să ceară explicații în plus.

Mihai se oferă voluntar în situațiile în care e nevoie, fără să fie nevoie să îi ceri, este acolo cu o pasiune și cu o determinare de a schimba lumea în bine, care mă fascinează și îmi dă un sentiment de confort, că totul va fi bine (chiar și atunci când lucrurile nu par să arate așa). 

Este acel om pe care îl suni să te consulți pentru orice subiect sau pentru orice decizie profesională ai lua, dar și ca să îți deschidă ferestrele viitorului.

Pentru că este deja recunoscut în branșă, predicțiile lui Mihai nu dau niciodată greș! 

Interviu de Ileana Răducanu

Detalii aici.

În cadrul Webinarului Live Online DESIGN YOUR LIFE, Mihai va aborda tema Culorile și impactul psihologic în design.

Ce înseamnă să fii specialist în culoare?

Jobul meu presupune oferirea celor mai bune soluții coloristice centrelor de styling, designerilor sau proprietarilor afacerilor, pentru care culoarea reprezintă un element fundamental pentru succesul de piață al obiectelor industriale sau al spațiilor de locuit desenate.

Care este parcursul tău profesional până în acest moment?

Sunt negustor de vopsele și lucrez în colorimetrie, încă din momentul în care mi-am terminat studiile. Am avut câteva experiențe cu unele dintre cele mai importante nume în producția de vopsele din Europa, până în momentul în care am decis, în 2007, să merg pe un drum nou, independent de companiile pentru care lucrasem până atunci și să încerc să reprezint brandul Lechler în Romania.

Deși avusesem și până atunci legătură cu domeniul artistic, pentru că lucrasem cu artiști plastici și arhitecți, colaborarea cu cei de la Lechler mi-a adus o schimbare dramatică la nivelul percepției culorii, compania fiind unul dintre trendsetterii din domeniu. Întâlnirea cu Francesca Valan și designerii de la centrul de styling al fabricii italiene a reprezentat un punct de cotitură al carierei mele.

M-am specializat în designul de culoare și am început să studiez din ce în ce mai mult acest domeniu fabulos, al culorilor și al trendurilor de culoare, atât din perspectivă umanistică cât și fizică. Din 2018, am fost anexat centrului de styling al fabricii și mi-am început activitatea de consultanță în designul de culoare pentru zona Balcanilor, a Federației Ruse și a Orientului Mijlociu.

Întâlnirea cu tine și cu Andreea Mureșan a reprezentat un alt punct de cotitură al carierei mele, fiindcă, în sfârșit, am reușit să introduc acest concept al “designului de culoare” și în România, prin intermediul platformelor educative.

Care este cel mai amplu proiect în care ai fost consultat pentru alegerea culorilor?

Alegerea culorilor pentru linia de design a celor de la Polaris.

Ții de cinci ani traininguri în majoritatea țărilor balcanice. Unde ai întâlnit cei mai creativi oameni și care crezi că este explicația pentru acest fapt?

Nu cred că există granițe teritoriale ale creativității, doar mentalități și forme de exprimare mai închise sau mai deschise, în funcție de sistemul de educație și nivelul de trai din diverse areale. Bineînțeles, specificul cultural este definitoriu în acest caz. România, bineînțeles, mi se pare cea mai productivă la nivel creativ, dar s-ar putea să fiu subiectiv.

Dintre locurile unde ajungi prin natura meseriei, unde ți-a plăcut cel mai mult și unde cel mai puțin? Și de ce?

De departe, cel mai bine m-am simțit în Israel, unde o treime din populație își are originile în România și unde o parte din cultura, din gastronomia și chiar muzica tradițională are ceva în comun cu poporul român. Nu m-am simțit foarte bine în Moscova unde, deși oamenii pe care i-am întâlnit au fost minunați, atmosfera generală este foarte apăsătoare, cu multă poliție pe străzi și cu o prăpastie teribilă între opulență și sărăcie lucie.

Cum apare, de fapt, un trend?

Este relativ simplu, pentru că nouă, ca specie, ne plac lucrurile noi în detrimentul celor vechi, pe care le vedem în fiecare zi. La fel se întâmplă și în cazul culorilor, ne plictisim de culorile care ne înconjoară și căutam să ne alăturăm unor seturi de culori noi, pe care le găsim mai interesante.

Cum în realitate nu există culori noi, ci doar culori pe care nu le-am mai văzut de mult timp, ele sunt readuse în actualitate. Este vorba despre un ciclu, culorile pe care le vedem astăzi dispar, fiind înlocuite de altele, care au dispărut de ceva timp, urmând să reapară la un moment viitor, în funcție de cantitatea în care au fost utilizate, intensitatea și caracteristicile socio-culturale, artistice și tehnologice ale momentului.

Și, atunci, ne spui care va fi culoarea anului peste cinci ani?

A apărut de câțiva ani aceasta modă previziunilor culorii anului următor, modă lansată de producătorii de vopsele, pentru a-și face publicitate gratuită pe rețelele sociale. În designul de interior și în arhitectură, ciclurile de utilizare sunt mai lungi de un an, undeva între 7 și 15 ani, în funcție de intensitatea cromatică.

Studiul trendurilor de culoare ne arată că, în anumite perioade de timp, societatea va avea tendința să utilizeze o anumită paletă coloristică, neavând un actor principal, o culoare anume, ci un set de culori care sunt legate între ele de anumite caracteristici. Perioada următorilor 5-10 ani va fi determinată de utilizarea culorilor clasice, reci și intense, cu finisaje lucioase, în combinație cu suprafețe reflexive, din sticlă sau metal, proprii curentului Neo Art Deco care își face simțită prezenta deja.

Ne îndreptăm către monocromatism, iar aceste culori vor fi utilizate ca accente clasice, atemporale, din nevoia de a lungi perioada de valabilitate a obiectelor, necesitate dictată de noile concepte legate de ecologism.

Care e povestea „colorată” din istoria cromatică a lumii pe care îți place cel mai mult să o spui?

Îmi place mult povestea rozului Backer Miller sau Barbie Pink, în care Alexander Schauss, care studiase efectul acestei nuanțe asupra sistemului endocrin, reușește să convingă directorii unei academii navale (Baker și Miller) să vopsească interiorul unei celule pentru a studia impactul asupra deținuților. La schimb, culoarea urma să primească numele celor doi. Studiul a dovedit o scădere considerabilă a agresivității și ostilității persoanelor care erau obligate să stea o perioadă în acel spațiu.

Astăzi, experimentul a devenit istorie și această nuanță de roz este utilizată în foarte multe penitenciare, instituții psihiatrice sau chiar în vestiarele adversarilor, la meciurile de fotbal, pentru a demoraliza și a reduce agresivitatea adversarilor.

Ai în background 20 de ani în industria automobilelor. Fă-ne o predicție și legată de automobile.

Vopsitoria auto va dispărea, prin limitarea accidentelor rutiere, până la zero. Mașinile vor fi mult mai puține, nepoluante și vor îndeplini doar funcția lor principală, aceea de a ne asigura mobilitatea, iar nu aceea de a fi obiecte de consum care să sublinieze avuția sau statutul proprietarului. Noile concepte de car-sharing în condițiile legiferării utilizării mașinilor autonome vor duce la recucerirea orașelor noastre și la reiventarea conceptelor de socializare urbană.

Ce culoare nu ai folosi niciodată în rezidențial?

“Brilliant white”, acea nuanță de alb standard care este oferită de toți producătorii de vopsea. Este o culoare creată de om, ea nu se regăsește nicăieri în natură, deci nu poate fi pusă în niciun context armonios.

Noi suntem sugestionați de natură în toate alegerile coloristice pe care le facem, natura este cea care ne arată combinațiile cele mai bune, perfecte. Albul nu este niciodată alb în natură, el împrumută ceva din culorile de lângă el și acesta este motivul pentru care armoniile naturale sunt întotdeauna perfecte.

Când culoarea nu arată bine pe pereți, a cui e vina?

A vopselei, bineînțeles (râde). Cele mai mari greșeli în alegerea culorii sunt făcute atunci când beneficiarul alege culorile care îi plac, fără a le pune în context. O culoare frumoasă nu este neapărat și cea potrivită, totul depinde de contextul în care este utilizată.

Există o rețetă sigură prin care să nu greșești în alegerea acelei culori greșite?

Da, monocromatismul este cel mai sigur mod de a lega culorile, prin asortare. Prin utilizarea unei singure nuanțe nu poți da greș. S-ar putea ca amenajarea să nu fie excepțională, dar va fi corectă.

Ai stat un an în Italia. De ce te-ai întors? Ai regretat vreodată decizia?

Da, am locuit în Calabria aproape un an, dar am știut din momentul în care am aterizat că nu îmi voi găsi locul acolo și că vă trebui să revin. Nu am regretat niciodată, dimpotrivă, am reușit să realizez cât de minunat este să fii acasă, între ai tăi. Există o energie aparte în România și o legătură foarte strânsă intre poporul acesta și pământul în care ne-am născut, probabil că așa am reușit să rezistăm în acest areal cu toate nemerniciile care s-au abătut asupra noastră de-a lungul istoriei.

Dacă nu te-ai fi născut în epoca aceasta, care altă perioadă istorică, sau din viitor, ți-ar fi plăcut să o parcurgi?

Nu știu, cred că undeva în Evul Mediu, dacă am putea face abstracție de atrocitățile, violența, sărăcia și neputința în fața bolii, din perioada respectivă. Mi se pare o perioadă extrem de prolifică la nivel artistic, niște vremuri trecute caracterizate de un soi de onoare și cavalerism, cel puțin la nivel literar, pe care le-am pierdut astăzi.

ZECE ÎNTREBĂRI RAPIDE

1.Orașul în care ți-ar fi plăcut să stai. Aș sta în Praga pentru o vreme;

2.Cea mai frumoasă clădire pe care ai văzut-o este… Domul din Ulm;

3.Melodia pe care ai ascultat-o ultima oară este… Metallica, “Nothing else matters” în interpretarea lui Dave Gahan.

4.Cel mai recent film pe care l-ai văzut (și ți-a plăcut) este… Aferim.

5.Cartea ta de căpătâi este… „Istoria românilor”, de Constantin Giurescu.

6.Nu pleci niciodată de acasă fără… telefon.

7.Cățel sau pisică… cățel.

8.Te enervează… impostura.

9.Nu ai face niciodată… rău conștient cuiva.

10.Ești fericit atunci când… nu mai am nimic de făcut.

ÎNSCRIE-TE ACUM: