Elena Davidescu este designer de interior și are talentul de a se face remarcată în orice context ai întâlni-o. Încearcă să își croiască fiecare amenajare asemeni conceptului din croitorie, din vremurile în care oamenii apelau la acei specialiști unici, ca să le facă haine "made-to-measure". Îi place să stea de vorbă cu oamenii și să le înțeleagă firea și obiceiurile. Ajunge să le îndrăgească pasiunile ori metehnele și îi face plăcere să găsească soluții pentru ei, astfel încât să se simtă cât mai confortabil în spațiul lor.

La 100+ ani de Modernism, Elena a ales să ne povestească despre un scaun care a trecut testul timpului și care a intrat nu doar în istorie, dar și în casele a milioane de oameni de pe întreaga planetă! 

Se spune că există o relație specială între oameni și scaune, având rădăcini și conotații diverse, de la poziția socială și până la plăcerea de a ședea, de la caracterul indispensabil și până la multiplele întrebuințări atribuite. Într-adevăr, un șezut confortabil te îmbrățișează, iar acest lucru devine evident când privim designul morfologic al fotoliului Cherner.

Text: Elena Davidescu
Foto: Cherner

Norman Cherner (1920-1986) arhitect și designer american, a fost un promotor al filosofiei Bauhaus, care l-a motivat să creeze într-un mod prolific, de la case modulare, la mobilier pentru copii, accesorii sau veselă. Dintre toate acestea, însă, scaunele au fost cele care i-au adus faima, în ciuda trădării care a umbrit începutul procesului de creație a acestora. Comisionat în 1957 de Plycraft (deținută de Paul Goldman) să realizeze un scaun care să succeadă precedentului Pretzel Chair, realizat pentru aceeași companie de George Nelson și scos din producție după doar un an din cauza costurilor foarte mari și fragilității acestuia, Cherner a acceptat de îndată provocarea și a proiectat un produs din lemn stratificat prodigios, nu doar cu un aspect extrem de rafinat, ci și neobișnuit de comod și, mai mult, foarte rezistent, aproape indestructibil.

Paul Goldman i-a comunicat lui Cherner că proiectul său nu va fi pus în operă, pentru ca doar câteva luni mai târziu cel din urmă să zărească scaunul într-un showroom, purtând semnătura unui anume ”Bernardo”, angajat, desigur, de Plycraft. Scaunul fusese realizat și era un real succes, dobândind din ce în ce mai multă popularitate, astfel încât în 1961 Cherner a decis să cheme în judecată compania, obținând astfel recunoașterea meritelor sale și plata daunelor pricinuite.

Producția colecției Cherner a fost reluată în 1999, de către fiii Benjamin și Thomas, readucând în atenția designerilor și a iubitorilor de frumos un obiect cu adevărat iconic, o subtilă îmbinare între inginerie și măiestrie a formelor, pe care îl apreciez în special în varianta finisajului din nuc, într-o amenajare serenă, unde este contrapus unei mese albe. Fiecare scaun Cherner spune o poveste despre trădare, persuasiune și recunoaștere, iar așezarea sa într-un ambient contemporan construit în jurul său, cu scopul de a-l scoate în evidență, îi conferă legitimitate, redându-i locul cuvenit în suita obiectelor de design legendare.